Orice exista in trecutul tau, altul decat trecutul nostru, ma arunca intr-o absurda si fugitiva stare de gelozie, aproape aneantizanta. E una din acele stari cand iti cad pleoapele, delicat ca suspinul, peste toata durerea de a nu fi fost acolo la inceputuri, inainte de ele, toate care te-au atins vreodată. E dezamagirea eului meu ca a fiintat in afara trecutului tau, pentru ca trebuia eu sa-ti fur primul zâmbet, pentru ca trebuie eu sa fiu cea care sa-ți fi invatat mana sa-si depasasca conditia anatomica.
